Prima pagină > Franturi > Nu am invatat…

Nu am invatat…

Din primele clipe ale existentei noastre, chiar si inainte de a pasi in aceasta lume, cand inca nu suntem decat un suflet si un spirit ce insotesc o materie inca nedefinita, invatam. Din momentul in care respiram si luam contact cu viata celorlalti, parasind-o pe a noastra,  prin plansul unui nou-nascut, invatam. Prin primi pasi pe care reusim sa ii facem, cu genunchii si palmele rosii de la atatea incercari de ne sustine singuri si de la atatea pierderi ale echilibrului, din momentul in care ne ridicam si incercam din nou sa facem primul pas, invatam. Cand pasim pentru prima oara pragul clasei noastre si ne asezam in banca, oferind o floare persoanei ce ne va ramane in suflet pentru toata viata ca primul mentor, invatam. Din primele priviri, din prima strangere de mana, din primul sarut, din prima emotie a unei trairi ce o vei pastra in suflet toata viata, invatam. La primul esec si examen picat, la prima despartire si inima ranita, la prima cearta si descatusare a trairilor adolescentine, la prima lacrima pentru cineva drag, invatam. Cand pasim in viata alaturi de sufletul pereche, cand ea, viata iti este binecuvantata prin minunea nepretuita a primului copil, cand ne cumparam prima casa, primul cuibusor al nostru, invatam. Invatam incontinuu, prin ceea ce vedem in fata noastra, prin ceea ce ne spun ceilalti, prin ceea ce ne arata societatea, invatam prin exemplul celorlalti si nu numai.

Astfel crestem, devenim adulti, pregatiti pentru viata, asa cum o “viata” intreaga, societatea ne-a invatat de altfel. Si traim…

Insa…Insa cand dam de momente dificile in viata noastra, cand pierdem pe cineva drag, cand sufletul ne este atat de mic si nepuntincios incat te simti lipsit de forta de a lupta, cand viata bate cu putere in directia opusa asemenea unui vant puternic prin care incerci sa pasesti inainte si abia reusesti cu pasi mici sau incerci si totusi nu reusesti decat sa ramai pe loc, cand totul in jurul tau isi  pierde din sensul ce il aveai, din ceea ce ai “invatat” o viata intreaga, cand incerci sa te ridici si genunchii si palmele rosii nu mai reusesc sa te sustina asa cum o faceau cand ai pasit prima oara, atunci…atunci cum reusim sa ridicam capul si sa putem privi inainte, cand nimeni nu ne-a invatat cum sa facem asta?…..cand nimeni nu te-a invatat cum sa iti stergi lacrimile, cand nimeni nu te-a invatat cum sa tragi aer in piept si sa ridici capul, cand nimeni nu te-a invatat sa iti opresti inima sa planga, cand nimeni nu te-a invatat sa privesti cerul si nu stelele, cand nimeni nu te-a invatat sa iei doar ceea ce ai nevoie si sa pornesti in drumul tau, cand nimeni nu te-a invatat sa nu iti mai fie frica si sa privesti doar inainte, sa lasi zambetul sa iti lumineze fata, sa lasi destinul sa iti tina de cald…

Am invatat ca nu am invatat multe in viata…

Inchei printr-o poezie a lui Octavian Paler pe care putem fiecare dintre noi sa o completam acolo unde exista si au ramas “spatiile libere”…

Octavian Paler – Avem timp

08 Mai 2006


Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI  sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti  cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede …
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

Anunțuri
Categorii:Franturi
  1. Eva
    19 Septembrie 2010 la 11:11 am

    Draga Hope, am citit cu un nod in gat postul tau. Incerc sa nu mai fiu asa plangacioasa… 🙂 Dar intr-adevar, invatam, invatam, invatam si atunci cand ne e greu, cand intelegem ca avem ceva de invatat din ce ni se intampla atunci incepem sa iesim din situatiile dificile.

    Chiar azi dimineata citeam in Conversatii cu Dumnezeu cat e de important sa invatam de mici cum sa gasim raspunsuri in noi insine, cum sa fim pregatiti pentru viata – mai mult decat doar pentru cariera. Si ca sa dau un pic de speranta articolului tau – chiar daca parintii nostri nu ne-au invatat – nu ne-au invatat cum sa ne vindecam sufletul atunci cand este lovit, cum sa reinviem speranta atunci cand suntem descurajati, cum sa gasim solutii atunci cand suntem in impas, cum sa legam priteniile care se destrama si cum sa recastigam lucrurile pierdute in viata – nu ne-au invatat, pentru ca ei insisi nu au stiut aceste lucruri pentru ei…
    Si vine un timp cand putem noi, prin puterea noastra si prin intrebarile pe care le punem Universului, sa gasim acele raspunsuri pe care ei nu ni le-au dat, sa accesam acele resurse din noi de care nu am stiut, si nu doar sa ne ridicam pe noi – ci sa ii invatam si pe ei tot ce nu ne-au invatat ei pe noi. Pentru ca, in definitiv, nu conteaza cine de la cine invata, atata timp cat invatam 🙂

  2. 22 Septembrie 2010 la 11:51 pm

    Asa este Eva…
    Poate ca randurile mele starnesc cateva lacrimi ratacite pe obraz, insa sper ca trezesc in fiecare din noi, cateva din adevarurile ascunse de altfel…
    Cand am scris acest articol l-am scris cu lacrimi in ochi, ca o plangacioasa, asa cum te definesti si tu :), iar cand am citit si comentariul tau, parca m-au napadit iar lacrimile. Asa ca nu esti singura plangacioasa 😛
    Merci pt toate feedback-urile, toate articolele mele sunt din experienta si trairile personale, mai mult sau mai putin bune…

  3. Eva
    25 Septembrie 2010 la 11:32 pm

    Haha! ar trebui sa citeasca si sotul meu – sa se inveseleasca putin. Ca uneori il enerveaza cat sunt de plangacioasa… 🙂 dar uite ca nu-s singura!
    Cred ca daca erai cu teorii fara trairi nu prea ne conectam…

  4. Eva
    25 Septembrie 2010 la 11:33 pm

    P.S. Nu cred in bine si rau! trairile tale sunt trairi – sunt legitime si ok. Nimeni nu are dreptul sa le denigreze in vreun fel!!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: